Fara a avea date concrete, cred ca
sintagma "gras si frumos", chiar si
astazi destul de folosita la noi, s-a nascut la sat. Si asta nu pentru ca viata
taranului roman ar fi fost, de-a lungul timpului, indestulatoare pana la exces,
ci pentru ca bogatii comunitatilor locale, pe care ii luau cu invidie sau cu
obida drept exemplu, isi depuneau "seul"
nu numai in teancurile succesive de banet de la tescherea, ci si pe burta,
indolofanindu-i. In sprijinul supozitiei mele ar putea sa vina si o alta
expresie, auzita, de asemenea, in mediul rural: "si-a luat/i-au adus copiii "bunastare", intelegand prin aceasta
mancaruri inalt calorigene, indeobste carne si preparate din carne. Nutritionismul modern reconsidera
situatia, aducand si argumente in acest sens ...
Gras(ut) sau obez?
In ambele situatii, mecanismul care genereaza
fenomenul este acelasi: ca urmare a unei perturbari a metabolismului lipidic,
se acumuleaza grasimi in exces, care se depun in diverse parti ale organismului
(de regula, pe burta la barbati - "persoane
in forma de mar" - si pe fese si solduri, la femei - "persoane in forma de para "). Cantitatea este ceea ce face
diferenta, obez fiind considerat acela a carui crestere corporala depaseste
valoarea normala sexului, varstei, etc. cu peste 20% sau, intr-o viziune mai
moderna, la care indicele masei corporale (calculat ca raportul dintre
greutatea individului si patratul inaltimii sale) este superior valorii de 30
kg/m2 (acest indice se aplica insa numai pentru adulti, in cazul
copiilor si al batranilor de peste 65 de ani intervenind si alti factori care
ii pot altera expresia valorica).
Statistici alarmante
Desi, la prima vedere, obezitatea pare a fi o "boala a civilizatiei" frecventa acesteia si in tari mai putin dezvoltate si
cu un nivel de trai mai redus a determinat introducerea unui nou termen in
literatura de specialitate, acela de "globezitate",
boala devenind o problema de sanatate publica la nivel mondial. Iata si cateva date graitoare in acest sens:
In ultimii 30 de ani, numarul
persoanelor supraponderale a crescut de 3 ori, flagelul atingand si varstele
foarte fragede (chiar si sub 5 ani!).
In
medie, in tarile europene, 10-20% dintre barbati si 10-25% dintre femei sunt
afectate de boala (la noi, s-a depasit deja 25%, iar situatia tinde sa scape de
sub control).
Obezitatea
severa determina cresterea de 12 ori a ratei mortalitatii la persoanele de
varsta medie (25-35 ani), comparativ cu cele slabe, in general acreditandu-se
ideea ca supraponderalul plateste tribut acestei situatii circa 9-10 ani din
speranta sa de viata!).
Cauze si fractori
favorizanti
Specialistii sunt unanim
de parere ca terenul sau predispozitia ereditara este hotaratoare in
declansarea bolii. Conform estimarilor acestora, probabilitatea ca un copil sa
fie obez este de 50-80% daca unul sau amandoi parintii sunt supraponderali.
Alaturi de aceasta, o multitudine de factori mai pot fi incriminati:
Unele
tulburari endocrine (hipotiroidie, hiperinsulinemie) sau neuropsihice
(sindrom depresiv, fragilitate sociala, stres), interventii chirurgicale
(extirparea ovarelor) sau stari fiziologice (graviditate, menopauza).
Folosirea
unor medicamente (neuroleptice, sulfamide glicemiante), anticonceptionale
sau hormoni (estrogen).
Stilul de
viata (sedentarismul, variatiile ponderale repetate ca urmare a incercarii
diverselor retete de slabit, renuntarea brusca la fumat sau la alcool la
consumatorii " inraiti" intreruperea unei activitati sportive sau a unor
activitati fizice sustinute) si comportamentul alimentar (inlocuirea mesei
traditionale, cu diversitatea hranei si cu tabieturile sale, cu imbucarea
rapida de alimente intens procesate si hipercalorice, sporirea numarului
de "gustari" indeosebi in timpul utilizarii televizorului sau a
calculatorului, consumul excesiv de bere sau de bauturi racoritoare
puternic "energizante").
Mod de manifestare si
consecinte
In evolutia sa, boala
prezinta doua stadii: unul dinamic, caracterizat prin consum exagerat de
alimente (hiperfagie) si acumulare subcutanata de grasimi (lipogeneza) si altul
static, in care greutatea se stabilizeaza si apar complicatiile (o persoana
obeza este candidatul ideal la o morbiditate complexa, spun specialistii).
Riscurile pentru sanatate
sunt concretizate in complicatii de natura cardiovasculara (insuficienta
cardiaca, hipertensiune arteriala, infarct miocardic, incidente
veno-limfatice), respiratorie (dispnee la efort si apnee in timpul somnului),
hepato-digestiva (litiaza biliara, reflux gastro-esofagian), metabolica (diabet
zaharat non-insulino-dependent, rezistenta la insulina, ateroscleroza,
dislipidemie, osteoporoza), endocrina (secretie excesiva de estrogeni,
tulburari de ciclu, complicatii in perioada de graviditate, scaderea potentei
si a fertilitatii masculine), osteo-articulara (anchilozarea articulatiilor,
dureri lombare, reumatism cronic degenerativ, guta), precum si aparitia sau
recrudescenta unor boli sau simptome (cancer de san sau de endometru la femei,
respectiv, de colon sau de prostata, la barbati, riscuri anestezice
postoperatorii, etc.).
Nu sunt de neglijat, de
asemenea, nici consecintele psihosociale: afectarea calitatiii vietii, scaderea
respectului fata de propria persoana, depresiile, unele discriminari si dezavantajem sau sentimentul de
invaliditate.
Trei pasi spre normalizarea
situatiei
Regimul alimentar,
miscarea si alimentatia specifica pentru reducerea poftei de mancare, aplicate
simultan, reprezinta cheia succesului in viziunea moderna (abordarea
unilaterala, propusa, in general, de retele de slabit, poate duce, ce-i drept,
la rezultate deseori spectaculoase, dar reversibile si agravante - "efectul
jo-jo", prin care, la incetarea tratamentului, se depune mai multa grasime
decat s-a reusit sa se dea jos cu acel prilej).
Nu este locul sa discutam
despre diete si despre numarul de calorii specifice acestora. Ceea ce trebuie
sa se stie, si niciodata nu este prea mult spre a o repeta!, este ca o
alimentatie sanatoasa nu inseamna mult si "bun", ci diversificat si adecvat
nevoilor de moment (care tin de varsta, de sex, de activitatea fizica depusa,
de starea fiziologica, etc.). Satul poti fi nu numai consumand alimente foarte
consistente (carne grasa, uleiuri vegetale sau animale, prajeli, prajituri,
s.a.), ci si "de volum", cu densitate calorica scazuta (lactate, legume, fructe - cu exceptia celor foarte dulci sau cu un continut ridicat de grasimi, precum
si a produselor obtinute din ele, cu adaos de zahar).
Patru reguli de fier jaloneaza regimul in
obezitate: 1) nu se mananca nimic intre mesele principale; 2) nu se abuzeaza de
sare sau chiar se inlocuieste aceasta cu unele condimente "sarate" precum
mararul sau tarhonul; 3) nu se consuma alcool (pentru ca stimuleaza pofta de
mancare si blocheaza actiunea antitoxica a ficatului); 4) se respecta intocmai cantitatie
de alimente ( si , eventual, suplimente alimentare) prescrise.
Femeile insarcinate si
copiii nu vor tine cura de slabit, in ambele cazuri consumurile energetice
fiind mai mari, ca si nevoile de vitamine sau de saruri minerale. Barbatii nu
au restrictii la inceperea curei, femeilor recomandandu-li-se, insa, sa astepte
pana dupa terminarea ciclului, iar in timpul acestuia sa il intrerupa sau sa il
atenueze.
Postul "negru", aplicat
graduat, recomandat de unii autori (o zi pe saptamana, timp de 2 luni, apoi 3
zile la 2 saptamani, timp de 3 luni, dupa care o zi pe saptamana, vreme mai
indelungata), poate fi riscant atat prin consecintele sale imediate (posibile
accidente hemoragice), cat si prin cele cu rezonanta ulterioara (instalarea
unor carente).
Miscarea poate insemna,
desigur, si sport, dar pentru mediul rural mersul pe jos si, mai ales, munca
fizica sunt de neinlocuit. In ultimul caz, un pic de atentie nu strica, stiut
fiind ca posibilitatile reale de efectuare sunt invers proportionale cu excesul
ponderal si cu riscurile pe care acesta le genereaza.
Dieto- si fitoterapia recomanda, pentru
diminuarea excesului ponderal si stabilizarea efectului obtinut, pe de o parte,
reducerea cantitatii de hrana ingerata prin micsorarea poftei de mancare (efect
anorexigen), iar pe de alta parte, eliminarea, prin diverse cai, a produsilor
de metabolism (actiune laxativ-purgativa, diuretic-depurativa, sudorifica).
O caracteristica esentiala in curele de slabire
este elementul de continuitate, tenacitatea cu care se urmareste scopul. Faptul
de a slabi, eventual spectaculos si in scurt timp, nu numai ca nu este
suficient, dar poate fi, de cele mai multe ori, chiar periculos. Slabirea
trebuie sa fie lenta, iar fiecare pas consolidat. "Dusmanul" trebuie atacat "prin invaluire", prin stimularea mai multor mecanisme de actiune. O cura de
acest fel dureaza cateva luni, timp in care procedeele si produsele variaza.
Ideal ar fi daca, in timpul si dupa aceste proceduri, s-ar produce si "declicul" psihic, concretizat in schimbarea modului de viata si a comportamentului
alimentar: macar un ochi aruncat spre natura si mai mult interes pentru
hrana "vie".
